e mintea ta.

in fata oglinzii I isi peria parul negru si lung.lumina lunii patrundea in camera prin perdelele ei verzi si ii lumina chipul trist.umbra ei se reflecta in oglinda din spatele ei,era infricosator,mai ales noaptea.ea adora sa fie inconjurata de oglinzi,unii spuneau ca-i narcisista dar nu o interesa.oricum stia ca toata lumea o invidia pentru felui ei de a fi.
din oglinda se deprinde parca o mana ce o cheama inauntru,ea nestiutoarea intra si se pierde in oglinda.acolo erau visurile si sentimentele ei,parea fericita,insa nu era.lumea aceea nu era reala,ii arata ce vroia ea si doar atat.
inzadar cauta iesirea,acolo e gol si intuneric si frig,totul a devenit cosmar....si ea nu poate scapa, e prizoniera chiar in mintea ei.